Blog

Dessert around the world!

Unul dintre punctele de atractie principal cand mergem intr-o vacanta, este bineinteles specificul bucatariei locului. Nu putem sa negam ca mancarea nu este unul dintre factorii decizionali atunci cand alegem un loc sa ne relaxam. Mergem in vacanta si experimentam feluri si preparate noi, unele intalnite inainte, unele total necunoscute, arome si gusturi ciudate, condimente si mirodenii care-ti desfata simturile. Vacantele noastre sunt condimentate de bucataria locurilor prin care trecem, cu siguranta, si este si un lucru de care ne amintim la reintoarcere.  Insa trebuie sa stiti ceva.

 Fiecare tara are un final de masa special, si anume desertul care o defineste, si pe care n-ar trebui sa il sari din meniu. Daca pe unele deja le stii si le-ai mai incercat si in restaurantele de la noi, pe altele le vei descoperi cu placere si surpindere.

Vacanta e un motiv de rasfat. Si ce ar fi rasfatul culinar fara bucatica dulce de la sfarsitul mesei? Ai sa fii surprins sa afli ca bucataria dulce e la fel de vasta ca si cea a altor feluri de mancare, poate chiar mai ingeniosa decat cea a fripturilor, aperitivelor sau supelor, este o fina arta. Fiecare tara isi pune in valoare ingredientele nationale si in delicatesele dulci, asa ca ar fi pacat sa le ratezi in vacantele tale.

In savuroasa Italia, pe langa pizza si paste, mai intalnim si o mancare nationala de care e tare mandra tara, si anume gelato, adica inghetata. Aceasta este desertul pe care il gasesti la orice colt de strada, cofetarii cochete, sau locuri speciale, numite gelaterii. Diferenta fata de inghetatele de la noi este ca gelato nu contine atat de multe grasimi si are o textura mai usoara, mai light.  Nu exista limita in ceea ce priveste aromele. In Italia vei gasi inghetata cu fructe, ciocolata, vanilie, stracciatella, fistic, cafea, frisca si tot ce iti mai trece prin minte. Cumpara-ti una atunci cand ajungi la Roma, si savureaz-o incet pe treptele de langa Fontana di Trevi, sau daca vrei sa te simti ca Audrey Hepbrun, mergi la Treptele Spaniole si stai sub soare, langa multimea de turisti.

Strudelul cu mere, un deliciu austriac. In tara unde bomboanele cu martipan, infatisandu-l pe Mozart se vand in orice magazin, o prajitura de casa face furori in meniuri de zeci de ani. Strudelul pe care il faci acasa va pali, insa, in fata desertului pregatit la Viena, o crusta crocanta din foitaj, umpluta cu mere indulcite, scortisoara si stafide. Se spune ca strudelul ar fi fost replica data de bucatarii austro-ungari, deserturilor orientale.

Un alt desert stiut de o lume intreaga, un desert naucitor de dulce, este baclavaua.

Ce ai gustat pe la noi prin cofetarii nu se compara nici pe departe cu adevaratele baclavale turcesti, dulci, suculente si fierbinti, vandute in bazarurile de la Istanbul. Foile de placinta trebuie sa se topeasca in gura, dupa ce sunt inmuiate in siropul dulce facut cu miere si esente tari de vanilie, lamaie sau portocale. Iar amestecul de nuca poate contine si arome fine de migdale. In unele zone ale Turciei vei gasi in baclava si mirosuri fine de apa de flori de portocal, cardamom sau cuisoare. Pregateste si o sticla de apa rece ca sa stingi setea ce te va cuprinde dupa ce mananci acest desert.

Gusta de asemenea daca ajungi vreodata in Belgia si Gaufres de Liege, nu trebuie sa le ratezi. In aceasta tara, gaufre e desertul national. Se vinde in toate formele si cu diferite toppinguri, dar cele din Liege sunt cele mai cunoscute. Diferenta fata de celelalte este gustul mult mai dulce si crusta crocanta din zahar caramelizat.

Desertul thailandez care da dependenta este orezul lipicios cu mango. Asia e cunoscuta pentru culturile de orez, dar din acest ingredient se nasc nu numai mancaruri delicioase, ci si deserturi care iti vor ramane in minte odata ce le gusti. Acest desert thailandez a devenit faimos si dincolo de granitele tarii, multi turisti vin cu acest desert in gand si nu pleaca pana nu il savureaza, iar altii il comanda chiar si in Sud-Estul Asiei. Se gateste in lapte de cocos si se fierbe pana cand devine lipicios ca o budinca. E decorat cu felii proaspete de mango sau alte fructe de sezon.

Greu de pronuntat dar gustoasa si inedita, Daifuku Mochi, desertul care bate sushi in Japonia. Aceste mici prajiturele pastreza traditia japoneza a mancarurilor dichisite si pregatite cu indemanare de maestru. Mochi este, de fapt, o prajitura cat o inghititura facuta din faina dulce de orez, cu o umplutura surprinzatoare. La mijloc poti descoperi pasta de fasole rosie, pasta de fructe sau crema de cafea. Uneori sunt invelite intr-un strat pufos de zahar pudra, alteori sunt colorate cu pudra de ceai verde.

 

Un desert cu nume celebru in Noua Zeelanda si nu numai este prajitura Pavlova, care a primit numele celebrei balerine Anna Pavlova, iar forma si textura ei sunt facute sa te duca cu gandul la dansurile clasice de pe scenele marilor opere. Se spune ca a fost creat in 1920, in onoarea rusoaicei care a venit in vizita in Noua Zeelanda. Desertul este cu adevarat usor ca un fulg, pentru ca e facut din bezea, frisca si fructe proaspete.

Canada scoate la inaintare ce are mai specific si sanatos in acelasi timp, siropul de artar. In limba locala se numesc “Maple Taffy”, care inseamna, de fapt, un fel de acadele din sirop de aratar. Simbolul bucatariei nationale canadiene se prepara printr-o joaca pe zapada. In regiunea Quebec sunt adevarate petreceri pentru modelarea acestor acadele. Siropul de artar fierbinte este turnat in linii lungi pe zapada foarte rece, astfel incat se intareste si se caramelizeaza. Apoi, cu un bat se ruleaza pana ajunge ca o acadea. Se poate servii alaturi de gogosi si cafea fierbinte.

Brazilia este o tara cu puternice influente portugheze, iar bucataria locala nu avea cum sa nu le preia. Quindim, sau budinca braziliana, este un desert care vine din Europa, dar care a devenit faimos pe coastele Americii de Sud. Este o budica delicioasa facuta din oua, zahar si nuca de cocos, coapte bine in cuptor.

Sursa via www.foodstory.ro

Sursa foto : Arhiva personala